Cariera de fotbalist este una frumoasă, un amestec de emoţii, de bucurii, satisfacţii, tristeţi, dezamăgiri, şi, de ce nu, regrete. Dar ca toate lucrurile frumoase şi acesta are un final, iar pentru Ciprian Petre, ” Il Capitano”, acest final a venit sâmbătă. Înainte de debutul jocului cu Unirea Constanţa, Ciprian Petre a fost omagiat de către conducerea clubului, colegii de echipă şi suporteri, primind flori, plachete, tablouri şi un frumos tricou semnat de toţi coechipierii.

Pe teren, Ciprian a zburdat parcă mai ceva ca de obicei. A fost în centrul multor faze de atac, a alergat, a driblat, a pasat, a centrat şi a şutat de parcă era la debut şi nicidecum la ultimul său joc. Din nefericire, nu a reuşit să marcheze – nici la ”cadoul” oferit de portarul advers în chiar primul minut de joc, nici la fazele de după pauză, când a trimis spectaculos atât în bară, cât şi sub transversală. A reuşit, totuşi, o pasă decisivă, mai bine zis o centrare perfectă pentru un Trebotic aflat şi el în mare formă şi care se anunţă o piesă de bază în sezonul următor.

Finalul de joc este unul plin de semnificaţii. Ciprian Petre primeşte celebrele şi binemeritatele ”standing ovations” din partea inimoşilor suporteri buzoieni. Ropote de aplauze însoţesc momentul schimbării şi al cedării banderolei către nou-intratul Daniel Vîrtej. Ceea ce e interesant este momentul schimbării, undeva în jurul minutului 80 (anul de naştere al lui Ciprian) şi înlocuirea sa cu cel ce avea să devină căpitan de echipă, fundaşul Daniel Vîrtej, unul dintre buzoienii get-beget din echipă.

Meciul se termină, Ciprian iese din teren şi ajunge la marginea tribunelor, unde este asaltat de fani, care îi solicită poze şi autografe. După un sfert de oră, urmează interviul de final de carieră, unde jucătorul mulţumeşte tuturor celor care i-au fost alături în aceşti 23 de ani şi îşi exprimă recunoştinţa că a putut avea o carieră atât de lungă şi fructuoasă. La mai bine de o jumătate de oră de la finalul jocului, când nimeni nu mai e în preajmă, Ciprian Petre calcă apăsat şi zâmbind pentru ultima dată gazonul din Crâng, în calitate de jucător. Se duce agale spre vestiare, acolo unde îl aşteaptă coechipierii, familia şi cei dragi.

Pentru tot ce ai făcut pentru culorile clubului, pentru o carieră lungă şi frumoasă, pentru omul modest şi cu mult bun-simţ, JOS PĂLĂRIA, Ciprian Petre!